Banda lui Mobius - Tudor Octavian, Editura Eminescu

— Ce zici, doctore ?

Ce să zică ? Ce naiba mai era de zis !

Aținti cîteva clipe privirea în gol, surprins parcă de întrebare. își frecă, scurt și îndîrjit, rădăcina nasului. Se trase meditativ de lobul urechii drepte. Se scărpină îndelung la ceafă. Ridică agale o sprinceană. Apoi, pe cealaltă. își trosni degetele, cu multă aplicație și răbdare. Și cînd, după toate acestea, păru în sfîrșit îndemnat, presat chiar de nu știu ce grijă tainică de a da un răspuns, ridică din umeri. După o vreme, cu aerul celui care tocmai a lămurit o chestiune importantă, se aplecă asupra mu­miei carbonizate care zăcea pe banca din spate a taxi­ului și, preț de un minut bun, rămase astfel, concentrat, rupt de mijloc, nemișcat.

Maiorul Ghiță lonescu, omul care îi adresase între­barea, avu o clipă senzația, cu totul dezagreabilă, că medicul legist conversa în șoaptă cu mortul.

Intr-un târziu, acesta se îndreptă, frecționîndu-și cu vădită plăcere șalele.