Rascoala-vol 1 - Liviu Rebreanu, Editura de Stat pentru Literatura si Arta

Romanul Răscoala a fost pentru Rebreanu, fără îndoială, cartea plenitudinii sale creatoare. Calitățile prozei lui se întîlncsc aici in expresia lor majoră.

Dacă prin Sadovcanu, literatura romînă, avînd ca obiect lumea rurală, realizează o excepțională sinteză între liric și epic, ridieîn- du-sc, într-o permanenta osmoză cu folclorul, la un realism de o fac­tură complet originală, nemaiîntîlnită, prin Rebreanu, satul romî- nesc își capătă primul sau romancier obiectiv. Niciodată luciditatea acestuia nu a fost insă mai deplină, niciodată spiritul de observație mai pertinent - ca în Răscoala.

Autorul lui lori se înrudește prin mediul pe carc-1 cercetează și în descrierea căruia excelează cu Sadovcanu. Dar spre deosebire de acesta, el nu studiază satul rezistent formelor de viață capitaliste, satul retras într-o izolare naturală, ci satul prins în procesul luptei pentru înavuțire, suferind efectele dezumanizării specifice societății stăpinite de puterea banului. Țăranii săi se apropie astfel de ai lui Slavici și, într-o măsură, de ai lui Agîrbiceanu. Economicul joacă în literatura lui Rebreanu un rol mult mai mare decît în opera ori­cărui alt romancier al vieții rurale de la noi. Niciodată insă scri­itorul nu a izbutit să releve mai concludent felul în care condițiile de trai determină psihologia maselor și a indivizilor ca în Răscoala.