Povestea de la Blithedale - Nathaniel Hawthorne, Editura Univers

Se lăsase noaptea și, o dată cu ea, mă-ntorceam și eu la locuința mea de burlac. Mai aveam o zi pînă să plec la Blithedale și fusesem să văd încîntătorul spectacol oferit de Doamna-cie-sub-Văl. Deodată, într-o parte mai întu­necată a străzii, îmi ieși în cale un bătrîn cam jerpelit îmbrăcat.

— Domnule Coverdale, făcu el cu glas domol, pot să vorbesc cu dumneavoastră cîteva clipe ?

Fiindcă tot am pomenit de Doamna-de-sub-Văl, poate că nu e nepotrivit să spun, pentru cei care nu sînt în cu­noștință de cauză și deci n-au auzit de celebritatea ei, acum uitată, că doamna cu pricina era în stare de hip­noză și spectacolul era unul din primele semne cum că se năștea o nouă știință sau se trezea din amorțire o șar- latanie mai veche. De-atunci încoace suratele ei s-au în­mulțit pînă-ntr-atît că nu le mai dă nimeni pic de aten­ție ; de fapt, nici una din ele nu s-a înfățișat publicului în mijlocul unor efecte scenice așa de dibaci născocite precum erau cele care învăluiau în mister și-n același timp lăsau să se reverse lumina asupra spectacolului ex­traordinar al doamnei de care vorbim. în ziua de azi, cînd maestrul își scoate mediul în lume, vrea să credem că lucrează simplu și pe față ca la o experiență științifică. Și chiar dacă recunoaște deschis că e nițel în cîrdășie cu spiritele, legile pe care le respectă, zice el, sînt tot cele ale vieții adevărate, extinse și-asupra succeselor lui nu prea obișnuite.