N-a dansat decat o vara - Per Olof Ekstrom, Editura Divers Press

N-a dansat decît o vară reprezintă cel mai înduioșător roman de dragoste - al iubirii interzise - scris în preajma jumătății secolului nostru. Mai bogat în rezonanțe sociale, deci dînd seama mai complet de realitate, decît Poveste de iubire de Erich Segall, succesul lui și al filmului realizat după el, le-au precedat și egalat în întreaga lume, pe acelea ale echivalentei povestiri americane numite, senzualitatea lucrării acum publicată depășind-o cu mult pe aceea din Love Story.

Per Olof Ekstrdm apărea în sînul unei culturi tradiționale, înflorită la marginile înghețate ale bătrînei Europe, în Suedia. Născut în 1926, la vîrsta de 23 ani, i se decernă, pentru această primă scriere în proză - cu titlul inițial: Dansul verii - premiul concursului: “Marele roman nordic". Cu atît mai relevant pentru prospețimea condeiului său, cu cît prudența, decența, tactul au avut în patria lui postbelică întîietatea față de entuziasmul exploziv caracterizînd întîmpinarea Poveștii de iubire de către critica din Statele Unite.

O altă dificultate ce a fost depășită de scriitorul suedez a fost vîrsta cînd și-a conceput și redactat istorisirea. Nu cred că, în afară de Raymond Radiquet, s-a mai impus, la anii săi, istoriei literaturii universale vreun alt romancier. Spre nenorocul literaturii franceze, cel din urmă, lansat de Jean Cocteau, după ce a publicat Salul contelui d'Orgel, și încă un roman, a murit. Romancierul suedez a avut un alt destin. S-a stins din viață la 56 ani, în 1981... la București! A avut răgazul să ofere cititorilor o serie amplă de scrieri, dintre care cităm: Arsenic și vinul euharistie, Tîlharul cu ochii albaștri, Mai în noiembrie, Bruno von Adlershain, Un oraș deasupra norilor, Vîrsta de douăzeci și trei de ani, Omul nostru nu ești tu, Jocul pe lacul limpede, în timpul furtunii, Cîștigă pacea, Fiul Diavolului. Cel din urmă roman prelucrează viața lui Țepeș Vodă! între poeții și prozatorii suedezi contemporani lui, de pildă: Arthur Lundkvist, Harry Matinson, Eyvind Johnson, Lars Gorling, Key-Aberg Sandro, Erik Lindegren, Par Rdstrom, Vilgat Sjoman, Olof Per Sandman (am tradus texte poetice ale unora dintre aceștia și ale altora în antologia Zinei Molcuț: Simbolismul european), Per Olof Ekstrdm și-a găsit un glas ușor recognoscibil.

Pomeneam vîrsta sa fragedă la debut. Apropierea pe care am făcut-o de Raymond Radiquet mai este motivată și de un alt criteriu decît acela al ei. Iar acest alt criteriu, de cîte ori este suscitat de către un scriitor tînăr, nu poate să nu mire. Tînărului îi șade bine să afișeze o concepție răsturnătoare de valori, cînd se dedică scrisului. El forțează gustul public. El defrișează - adeseori cu brutalitatea unei negări ireductibile a predecesorilor - o cale nouă a exprimării de sine. Să ne amintim de neuitatul NU cu care s-a impus Eugen lonesco în conștiința intelectualității românești. Arthur Rimbaud, Lautreamont constituie exemple excelente pentru vigoarea cu care se năpustește creatorul tînăr asupra lumii literare, o zguduie din temelii și o schimbă radical.