Mersul pe jos - Cornel Udrea, Editura Dacia

Computerul literar Felix 445 C, din generația tînără a gîndito- rilor de fier superior (căruia i s-a dat un aspect uman, ce aduce cu fizionomia lui Felix părăsit de Otilia sau a Băilor Felix în sezon de vîrf), a prelucrat datele introduse spre analiză și se poate afirma că a trudit cinstit și că își merită pîinea-electricitatea din plin, fiindcă în final era plin de condens.

Rezultatele obținute au primit un veșmînt accesibil muritorilor de rînd care mai confundă computerul cu o combină muzicală; pe alocuri, unele concluzii au fost respinse fiind considerate gîngăveli electronice; cele sub formă de cifre au primit hăinuțe metaforice și cînd a fost gata raportul, în formă definitivă, el a fost încredințat spre publicare, pentru masele largi de cititori, în revista de mare tiraj „Revue protodanubienne d’arheologie estetiques“, nr. 1, pag. 1 și resturile. Comentariile ne aparțin.

La un număr de 26,4 poeți revine un umorist. Ce este umoris­tul? în procent de 99,3% acesta este confundat cu prezentatorul de momente vesele de pe scena spectacolelor de estradă. Restul de O,97o/₀ n-a auzit de așa ceva; fenomenul este prezent, mai ales, în rîndurile criticilor literari.

Satira și umorul sînt frați siamezi, de sex opus, și nu formează un tot unitar cum s-ar părea; de altfel și Caragiale cînd se așeza să scrie, își împărțea dinainte proza în satirică și umoristică. Cu prima categorie veștejea moravurile societății burghezo-moșierești, cu a doua făcea oamenii să rîdă de dragul rîsului. Satira pozitivă cîștigă tot mai mult teren: să îndreptăm lucrurile prin laude! Numai cine nu este lăudat nu greșește, ori, se știe că o greșeală recunoscută este pe 1/2 iertată, dar nu uitată.