Cartea aceasta nu-și propune să devină un jurnal de călătorie: Autorul ei crede că, în secolul nostru, genul >nu-și mai află îndreptățire decît în foarte rare împrejurări. Romantica revelație a pămînturilor necunoscute nu mai e de mult posibilă într-o lume în care petele albe au dispărut aproape cu totul din atlasurile geografice. Exploratorii au așezat pe hartă izvoarele tuturor marilor fluvii, au desenat țărmurile continentelor de gheață, au fotografiat steg-ulețele fluturînd pe Everest și la cei doi poli. Expedițiile lor — dacă nu se înfățișează ca niște aventuri spectaculoase — interesează aproape exclusiv pentru datele științifice pe care le pun la. îndemînă. Jurnalul de călătorie se justifică, bineînțeles, și atunci cînd atinge (ceea ce se mai întîmplă cîteodată). cîmpul literaturii. Dar, în acest caz, subiectul este — în primul rînd — scriitorul însuși ; reacțiile lui prilejuite de întîlnirile cu priveliștile și cu oamenii altor locuri alcătuiesc detalii care-i completează portretul și se transformă în material util, mai ales, biografilor.