Ispitirea Sfintului Anton - Gustave Flaubert, Editura Univers

EXISTA, ÎNTR-UNUL DIN CARNETELE lui Flaubert, urmă­toarea însemnare, făcută de acesta în 1B45, în timp ce călătorea în nordul Italiei : „Palatul Balbi, Genova. Ispitirea Spiritului Anton de Breughel. în fund, pe cele două lături, pe fiecare dintre coline, două capete monstruoase de diavoli, pe jumătate întru­chipări vii, pe jumătate una cu muntele. Jos, la stînga, Sfîntul Anton între trei femei, cu capul întors, spre a se feri de mîn- gîierile lor ; acestea sînt goale, albe, surîd și vor ’să-l înlănțuie cu brațele. în fața celui ce privește, în partea cea mai de jos a tabloului, Lăcomia, goală pînă la brîu, slabă, avînd capul împo­dobit cu găteli roșii și verzi, fața tristă, gîtul nesfîrșit de lung și încordat precum cel al unui cocor, și încovoindu-se către ceafă, claviculele ascuțite, îi întinde o tipsie încărcată cu mîn- căruri felurit colorate.