Drum deschis - Arthur Schnitzler, Editura Facla

Arthur Schnitzler închide în limitele vieții sale (1862-1931) întreaga perioadă a dualismului austro-ungar (1867-1918) su­pranumită de Robert Mușii — cu o lucidă și caustică formulă — „Kakania", provenind de la denumirile germane ale monarhiei chezaro-crăești: koniglich-kaiserlich. Așa cum arăta Friedrich En- gels, în ianuarie 1848, imperiul habsburgic era un „complex pestriț, rezultat din moșteniri și furtișaguri". La rîndul său, Karl Marx arăta că Austro-Ungaria „este un bolnav incurabil", care „se găsește în fața unei revoluții ce o privește cu ochi îndrăz­neți, drept în față". Imperiul habsburgic, care stăpînea Transil­vania și alte teritorii străine a fost tot timpul confruntat cu lupta de eliberare națională a popoarelor asuprite. „Prin crearea im­periului austro-ungar - arată tovarășul Nicolae Ceaușescu - Transilvania, care timp de peste 300 de ani s-a menținut ca prin­cipat autonom, a fost înglobată în Ungaria. Aceasta a accen­tuat și mai mult situația grea a românilor, lipsa lor de drepturi și libertăți și, totodată, lupta maselor asuprite împotriva puterii imperiale, pentru afirmarea drepturilor naționale legitime. In pofida manevrelor imperiului austro-ungar opresor, istoria și-a urmat cursul inexorabil, demonstrînd că legile obiective ale dez­voltării sociale nu pot fi oprite de nimeni și nimic"1.