Adam Bede - George Eliot, Editura Univers

ÎN OGLINDA UNEI SINGURE PICĂTURI de cerneală, vrăjitorul egiptean izbutește să aducă sub ochii călătorului de aiurea vaste imagini din trecut. Tot astfel voi încerca să fac și eu, cititorule. Vreau ca picătura de cerneală din vîrful peniței mele să aducă sub ochii tăi atelierul spațios al meșterului Jonathan Burge, dulgher și zidar din satul Hayslope, asa cum arăta în ziua de 18 iunie, anul Domnu­lui 1799.

Cei cinci lucrători, care meștereau uși, rame de ferestre și lambriuri, simțeau din plin căldura soarelui de după- amiază. Mirosul de rășină al scîndurilor de brad, clădite afară lîngă ușa deschisă, se îmbina cu cel al pomilor de soc ce-și răspîndeau neaua văratecă pînă în fereastra din ce­lălalt capăt al încăperii. Razele piezișe ale soarelui stră­luceau printre fîșiile transparente de talaș, răvășite la poala maiestuosului platan, și aprindeau firele de praf dimprejurul scîndurii de stejar, proptită de perete. în vîr­ful grămezii de talaș, un cîine ciobănesc, cu blana cenușie, își făcuse culcuș și se odihnea cu botul între labe, încrun- tînd din sprîncene ori de cîte ori arunca o cătătură spre cel mai înalt dintre cei cinci lucrători, care tăia mijlocul unei polițe de lemn.